Galben-lămâi

Galben-lămâi

              Anamaria-Cristina Tudorache

În ploaia verde,

În mintea-mi verde

Sărut ochii tăi de verde.

Miroşi a ploaie si a verde

Când cad în verde,

Mă pierzi în verde,

Mă găseşti verde;

Sunt de crud verde

Şi mă ridici galben-lămâi.

Îţi plouă pe aripi, îngere

Îţi plouă pe aripi, îngere
                            Anamaria-Cristina Tudorache

Îngere, ador cum îţi plouă pe aripi

În noaptea asta rece şi oarbă.

Cerul nu te mai vede şi nu te mai vrea.

Mă bucur că nu îţi mai poţi lua zborul

Când doare şi plângi în palmele arzânde.

Nu vezi în jos, nu vezi nici sus, niciunde;

Priveşte doar spre mine cum îţi suflu.

Nu vreau să ţi le usuc, nici să le vindec,

Sper doar să îţi dispară aripile plăpânde

Prea grele, prea negre si prea ude

Şi să devii om, mai om, prea om,

Chiar dacă ştiu că vei muri înnainte

Vreau să mă bucur de tine atât cât vei trăi.

Fii om, îngere, Dumnezeu te aşteaptă

De vei trece de chinuri şi vei iubi;

Abia atunci nu vei mai muri vreodată

Îţi plouă pe aripi, îngere, renunţă.

Nimic, nimic

Nimic, nimic

                Anamaria-Cristina Tudorache

Nimic nu se compară cu nimic

Când eşti tu lângă mine,

Când mă săruţi, când mă atingi,

Când respiri lângă mine,

Când stăm trântiţi lângă tv,

Ori cuibăriţi pe vine

Când ascultăm de ploaie,

Când râdem, plângem, ne tachinăm,

Când stăm certaţi, când ne împăcăm,

Când ne iubim, când ne jucăm...

Nimic nu vreau, nimic, nimic

Din lumea asta mare,

Nici bani nu vreau, nu vreau maşini,

Nici nu visez căsoaie,

Nici de-ale gurii nu doresc.

Doresc atât; să te iubesc

Când taci, când dormi, când obosesc...

Când mă umbresc sub soare

Nimic nu se compară cu nimic,

Nimic nu vreau, nimic, nimic.

Pe ploaie, în ploaie

Pe ploaie, în ploaie

                             Anamaria-Cristina Tudorache

Străpunge-mi adâncurile cărnii

Pe ploaie, în ploaie,

Fă-mă să curg şiroaie

În valurile morţii,

Fulgeră-mă în gânduri,

În simţuri,în uitare…

Inundă-mă,

Inundă-mă

Pe ploaie, în ploaie…